Am
ales să aştept...
nu pentru că vreau, dar pentru că nu ştiu ce altceva mai bun să fac.
nu pentru că vreau, dar pentru că nu ştiu ce altceva mai bun să fac.
Am să aştept să-mi
crească aripi să-mi pot înălţa fiinţa deasupra indiferenţei unei lumi ce nu-mi
aparţine.
M-am
săturat să fiu aruncată în ţărână doar pentru că nu-s a lor, doar pentru ca am
ales să nu fiu a lor..
Am să aştept ca Mâna Divinului să potoleacă furtuna din
mine şi să umple razboiul meu cu pace.
Am să aştept să mor puţin câte puţin, până
când nimic din firea-mi nenorocită nu va mai rămânea în mine, până când
Cerescul mă va umple iar.
Am
să aştept să-mi îmbrăţişez veşnicia!
Am să aştept să-mi fie ruinate toate visurile, ca astfel să fac loc pentru visul si Planul Lui pentru mine.
Am să aştept să-mi fie ruinate toate visurile, ca astfel să fac loc pentru visul si Planul Lui pentru mine.
Am
să aştept până când în mine va lua formă Visul Lui.
am să aştept ca Lumina să-mi cureţe inima stricată de iluzii.
am să aştept ca Lumina să-mi cureţe inima stricată de iluzii.
Am
să aştept ca Lumina să-mi vindece inima
îmbolnavită de lumesc.
Am să aştept să mă găsesc şi să vorbesc cu
mine.să mă cunosc şi intr-o eternitate ascunsă, să-mi odihnesc fiinţa.
Am
sa aştept ca timpul să stea în loc, să ştiu că respir din nou. să ştiu că
trăiesc iar, dar acum pentru o altă destinaţie.
Am să aştept să mă ridic iar din nimicu-mi apăsător şi să umblu,dar să ştiu că umblu lângă un Braţ Sfânt de acum.
Am să aştept să mă ridic iar din nimicu-mi apăsător şi să umblu,dar să ştiu că umblu lângă un Braţ Sfânt de acum.
Am
să aştept Şoapta Lui.
Am
să aştept să-mi spună că m-a primit înapoi.
Să-mi
spună că-I pasă şi că de acum nu-mi va mai da drumul în mâinile lor...
Am să aştept întoarcerea-mi Acasă.
Am să aştept întoarcerea-mi Acasă.
Să
ştiu că sunt iar în siguranţă şi departe, cât mai departe de pasu-mi înapoi.
Am
ales să aştept...
nu pentru că vreau,
dar pentru că nu ştiu ce altceva mai bun să fac.
nu pentru că vreau,
dar pentru că nu ştiu ce altceva mai bun să fac.