Ai văzut de asemenea cum să te comporţi faţă de oricine.
În acest capitol vedem comportamentul faţă de cei din autorităţi, respectiv guvernul.
Aceste instrucţiuni sunt fără alte excepţii, aşa că nu contează ce tip de guvern este la putere, ni se spune ca să fim supuşi stăpânirilor.
Motivul este că autorităţile au fost puse de Dumnezeu.
Dacă vrei să fii supus lui Dumnezeu trebuie să asculţi de guvern şi de poliţie.
Dacă nu faci aşa, aduci judecata asupra ta.
Nu trebuie să-ţi fie frică de stăpâniri dacă ai făcut bine.
Autorităţile te vor lăuda dacă faci bine.
Dar dacă faci rău vei avea de-a face cu ele, într-un mod neplăcut.
Guvernul este „în slujba lui Dumnezeu” ca să-L răzbune (versetul 4) pe cei care fac rău.
El are dreptul şi datoria să facă acest lucru.
El trebuie să protejeze oamenii împotriva nedreptăţii şi violenţei.
A primit mijloacele să facă aceasta, inclusiv administrarea dreptăţii, închisorii şi pedepsei capitale.
Dar nu trebuie să-ţi fie frică pentru că guvernul este lucrarea lui Dumnezeu.
El Îl reprezintă pe Dumnezeu pe pământ şi exercită autoritatea în Numele Lui.
Dacă vrei aceasta, atunci vei avea grijă de conştiinţa ta.
Nu e totdeauna uşor să te supui guvernului.
Nici pentru Pavel nu a fost uşor.
El a scris aceasta credincioşilor din Roma care trăiau sub un împărat tiran şi crud – Nero.
Poate gândeşti:
- ” Dar acolo nu era guvernul dorit de Dumnezeu”.
De ce ar trebui să fie supus acelui guvern?
Astăzi există de asemenea guverne despre care ai putea să spui aceleaşi lucruri.
Alt gând despre guvern care se aplică în zilele noastre şi aşa numitul votul liber este „dacă deciziile date de guvern sunt greşite trebuie să ne opunem”,
Aceasta se întâmplă în jurul tău.
Neascultarea civilă este încurajată, dar nu ar trebui să fim implicaţi în asemenea lucruri.
Este important să menţinem ideea că guvernul este o instituţie pe care Dumnezeu a pus-opeste noi şi căreia trebuie să i ne supunem.
Dumnezeu i-a dat această autoritate.
Dar noi nu putem fine ascultători în lucrurile care ne cer să ne comportăm contrar a ceea ce spune Dumnezeu în Cuvântul Său.
Faptele Apostolilor 5:29 spune:
- „ar trebui să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni”.
Chiar dacă nu putem asculta uneori, trebuie totuşi să fim supuşi guvernării, dar să nu ne arătăm răzvrătiţi.
Poţi vedea răzvrătiţi în jurul tău.
Astfel de oameni dezaprobă toate legile.
Ei vor să aibă avantaj din ele şi încep protestele.
Iată un exemplu de lege pe care tu nu ar trebui să o asculţi:
-interzicerea creştinilor să se adune.
Domnul vrea ca noi să ne adunăm împreună (Evrei 10.25).
Alte exemple de legi pe care ar trebui să nu le ascultăm includ în a nu face distincţie între căsătorie şi doar a trăi unul cu altul sau că homosexualitatea ar trebui să beneficieze de drepturi de participare la programe religioase.
Alt exemplu:
-guvernul se bagă în domeniul dreptului femeii şi ar putea adopta legea care contrazice ce a spus Dumnezeu cu privire la rolul femeilor în biserică sau familie.
Rolurile în adunare şi familie sunt ceva ce Dumnezeu a orânduit şi de aceea guvernul n-ar trebui să se atingă de acestea.
Guvernul perfect va fi doar în domnia de 1000 de ani când va domni Domnul Isus.
Atunci peste tot va fi dreptate şi în conformitate cu legile dreptăţii.
Pe moment nu este cazul şi ai grijă să nu te împotriveşti stăpânirii!
Taxele pe care le plăteşti sunt legate de guvern.
Fie că îţi place sau nu, o parte din salariu este pus deoparte.
Este o chestiune pe care guvernul decide ce să facă cu ea.
La fel guvernul aşteaptă ca tu să faci ce el îţi cere.
De exemplu cum te comporţi pe stradă ?
Respecţi regulile pe care guvernul le-a stabilit ca limită de viteză ?
Un creştin ştie ce înseamnă să dea.
A da nu înseamnă întotdeauna că o faci de bunăvoie.
În versetul 7 „a da” nu este o obligaţie.
Nu-ţi eschiva datoria, ci fă-ţi-o.
Nu te certa pe tema impozitelor, respectiv cu cei ce sunt puşi mai sus de tine, dă-le întâietate şi stima cuvenită.
Astfel vei dovedi că eşti un creştin care păzeşte voia Domnului.
Şi atunci Dumnezeu îţi va da ce ţi se cuvine !
Cum poţi tu, în situaţia ta, să arăţi că recunoşti autorităţile ca instituţii ale lui Dumnezeu
În acest capitol vedem comportamentul faţă de cei din autorităţi, respectiv guvernul.
Aceste instrucţiuni sunt fără alte excepţii, aşa că nu contează ce tip de guvern este la putere, ni se spune ca să fim supuşi stăpânirilor.
Motivul este că autorităţile au fost puse de Dumnezeu.
Dacă vrei să fii supus lui Dumnezeu trebuie să asculţi de guvern şi de poliţie.
Dacă nu faci aşa, aduci judecata asupra ta.
Nu trebuie să-ţi fie frică de stăpâniri dacă ai făcut bine.
Autorităţile te vor lăuda dacă faci bine.
Dar dacă faci rău vei avea de-a face cu ele, într-un mod neplăcut.
Guvernul este „în slujba lui Dumnezeu” ca să-L răzbune (versetul 4) pe cei care fac rău.
El are dreptul şi datoria să facă acest lucru.
El trebuie să protejeze oamenii împotriva nedreptăţii şi violenţei.
A primit mijloacele să facă aceasta, inclusiv administrarea dreptăţii, închisorii şi pedepsei capitale.
Dar nu trebuie să-ţi fie frică pentru că guvernul este lucrarea lui Dumnezeu.
El Îl reprezintă pe Dumnezeu pe pământ şi exercită autoritatea în Numele Lui.
Dacă vrei aceasta, atunci vei avea grijă de conştiinţa ta.
Nu e totdeauna uşor să te supui guvernului.
Nici pentru Pavel nu a fost uşor.
El a scris aceasta credincioşilor din Roma care trăiau sub un împărat tiran şi crud – Nero.
Poate gândeşti:
- ” Dar acolo nu era guvernul dorit de Dumnezeu”.
De ce ar trebui să fie supus acelui guvern?
Astăzi există de asemenea guverne despre care ai putea să spui aceleaşi lucruri.
Alt gând despre guvern care se aplică în zilele noastre şi aşa numitul votul liber este „dacă deciziile date de guvern sunt greşite trebuie să ne opunem”,
Aceasta se întâmplă în jurul tău.
Neascultarea civilă este încurajată, dar nu ar trebui să fim implicaţi în asemenea lucruri.
Este important să menţinem ideea că guvernul este o instituţie pe care Dumnezeu a pus-opeste noi şi căreia trebuie să i ne supunem.
Dumnezeu i-a dat această autoritate.
Dar noi nu putem fine ascultători în lucrurile care ne cer să ne comportăm contrar a ceea ce spune Dumnezeu în Cuvântul Său.
Faptele Apostolilor 5:29 spune:
- „ar trebui să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni”.
Chiar dacă nu putem asculta uneori, trebuie totuşi să fim supuşi guvernării, dar să nu ne arătăm răzvrătiţi.
Poţi vedea răzvrătiţi în jurul tău.
Astfel de oameni dezaprobă toate legile.
Ei vor să aibă avantaj din ele şi încep protestele.
Iată un exemplu de lege pe care tu nu ar trebui să o asculţi:
-interzicerea creştinilor să se adune.
Domnul vrea ca noi să ne adunăm împreună (Evrei 10.25).
Alte exemple de legi pe care ar trebui să nu le ascultăm includ în a nu face distincţie între căsătorie şi doar a trăi unul cu altul sau că homosexualitatea ar trebui să beneficieze de drepturi de participare la programe religioase.
Alt exemplu:
-guvernul se bagă în domeniul dreptului femeii şi ar putea adopta legea care contrazice ce a spus Dumnezeu cu privire la rolul femeilor în biserică sau familie.
Rolurile în adunare şi familie sunt ceva ce Dumnezeu a orânduit şi de aceea guvernul n-ar trebui să se atingă de acestea.
Guvernul perfect va fi doar în domnia de 1000 de ani când va domni Domnul Isus.
Atunci peste tot va fi dreptate şi în conformitate cu legile dreptăţii.
Pe moment nu este cazul şi ai grijă să nu te împotriveşti stăpânirii!
Taxele pe care le plăteşti sunt legate de guvern.
Fie că îţi place sau nu, o parte din salariu este pus deoparte.
Este o chestiune pe care guvernul decide ce să facă cu ea.
La fel guvernul aşteaptă ca tu să faci ce el îţi cere.
De exemplu cum te comporţi pe stradă ?
Respecţi regulile pe care guvernul le-a stabilit ca limită de viteză ?
Un creştin ştie ce înseamnă să dea.
A da nu înseamnă întotdeauna că o faci de bunăvoie.
În versetul 7 „a da” nu este o obligaţie.
Nu-ţi eschiva datoria, ci fă-ţi-o.
Nu te certa pe tema impozitelor, respectiv cu cei ce sunt puşi mai sus de tine, dă-le întâietate şi stima cuvenită.
Astfel vei dovedi că eşti un creştin care păzeşte voia Domnului.
Şi atunci Dumnezeu îţi va da ce ţi se cuvine !
Cum poţi tu, în situaţia ta, să arăţi că recunoşti autorităţile ca instituţii ale lui Dumnezeu
