Așa ești Tu!

Ce Te-a făcut să ierți de câte ori necredința mea Te-a batjocorit?

Ce Te-a făcut să uiți de câte ori poruncile-Ți nu le-am păzit?

Când tot strigam să pleci și să mă lași, ce Te-a oprit?

Și când râdeam că nu Te vreau, de ce Te-ai răstignit?

 Parc-ai uitat de câte ori m-am lepădat și Te-am vândut...

Nu-Ți mai aduci aminte de câte ori în lanțuri m-ai văzut?

    Parcă nici nu mai știi de câte ori m-ai căutat când m-am pierdut,

De câte ori ai plâns, Te-ai frânt și Te-a durut...

 Mă asurzesc cuvintele ce nu le spui,

Dar toate fricile mele liniștii Tale le supui,

De apatia mea cu ochi de har mă despui

Și aș cânta că înțeleg că mă iubești, dar nu am cui...