Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată. Iacov 1.5
Dacă vreunuia îi lipseşte înţelepciunea!
De fapt, pentru mine nici nu mai este „dacă", sunt sigur că îmi lipseşte.
Ce ştiu eu?
Cum pot eu să-mi călăuzesc paşii?
Cum aş putea eu să-i călăuzesc şi pe alţii?
Doamne, eu sunt numai nebunie şi n-am nici o înţelepciune.
Dar Tu zici:
S-o ceară de la Dumnezeu
şi iată că eu o cer.
Aici, la picioarele Tale, Te rog să mă urmăreşti cu dumnezeiasca Ta înţelepciune în vâltoarea grijilor zilnice şi mai ales a zilei de azi.
Căci mărturisesc că, dacă Tu nu m-ai păzi de rătăcire, eu aş lucra ca un nebun, chiar în lucrurile cele mai uşoare.
Tu îmi făgăduieşti aici o învăţătură luminoasă şi n-am nevoie nici de învăţător, nici de meditator ca să mi-o însuşesc.
O dai cu mână largă, fară plată, chiar unui nebun lipsit de înţelepciune, îţi mulţumesc pentru această făgăduinţă adevărată:
-şi ea îi va fi dată.
Iată că eu o primesc.
Nici un înţelept ai acestei lumi nu va putea pricepe înţelepciunea ascunsă pe care Tu o dai copilului Tău.
