studii biblice /epistola lui pavel către filimon-35

Epistola lui Pavel către Filimon

Sclavia în Imperiul Roman

 -puteau deţine proprietăţi sau chiar alţi sclavi
-li se putea înmâna o mare autoritate (Mat. 18:23-25)

Cât timp erau sclavi? 

Puteau deveni liberi

 (1 Cor. 7:21-2sclavii datornici aveau o anumită perioadă de sclavie în funcţie de cum ajungeau la înţelegere cu stăpânii lor.
-câţiva sclavi strângeau destui bani cât sa-şi cumpere libertatea.
-stăpânii îi puteau recompensa pe sclavii buni pentru serviciile lor dându-le libertatea ca şi in cazul nostru (Filim. 13-16)
sclavii cetăţenilor Romei deveneau cetăţeni ai Romei după ce erau eliberaţi

Sclavii în N.T.:
-sclavii creştini erau învăţaţi să se supună stăpânilor lor pământeşti (Col.3:22-24, Efes. 6:5-8)
-stăpânilor care erau creştini nu li se cerea să-şi elibereze sclavii (1 Tim. 6:1-2) cu câteva excepţii ca în cazul nostru (Filim. 13-16)
-stăpânilor creştini li se spunea să nu-şi trateze sclavii foarte aspru (Efes.6:9, Col. 4:1)
D.Călătoria şi corespondenţa
Călătoria era relativ simplă, sigură şi rapidă, pe uscat şi pe apă (Rom. 15:17-32, 2Cor. 1:16, Fapte (călătoriile misionare ale lui Pavel).
Drumurile
 – romanii au construit o largă reţea de drumuri pavate, iniţial construite pentru armată
Corespondenţa

 – Imperiul Roman avea o corespondenţă pentru guvern şi armată dar nu şi pentru locuitori. 

Mulţi dintre locuitori îşi trimiteau scrisorile prin intermediul prietenilor sau a comercianţilor.

E.Curţile de judecată, procesele, prizonierii şi închisorile .

 Închisorile de azi deţin prizonieri care au fost deja judecaţi si găsiţi vinovaţi
-închisorile antice deţineau prizonieri care erau închişi înainte să fie judecaţi, şi mai precis ei erau doar acuzaţi de ceva (Fapte. 5:17-40; 12:3-19)
-datorită faptului că judecata prizonierilor nu era la un timp foarte scurt după ce erau închişi, ei puteau rămâne prizonieri timp de câteva luni sau chiar ani.
-prizonierii cetăţeni ai Romei nu erau bătuţi şi aveau şi alte reguli si privilegii (Fapte. 16:37, 22:25)

Închisorile moderne asigură mâncarea şi alte necesităţi, cele din antichitate nu asigurau nimic.
-fără sprijin din afară un prizonier putea flămânzi şi muri uşor înainte de a fi judecat.
-N.T. are câteva exemple de oameni care i-au asigurat lui Pavel cele necesare cât timp era în închisoare (Filip. 2:25-30, Filim. 10-14)
-Domnul Isus pune mare accent pe vizitarea prizonierilor (Mat. 25-36)

Nu exista un Minister al Justiţiei ci politicienii se ocupau de procese.
-romanii permiteau de obicei ca fiecare ţinut, oraş să aibă legile proprii.
-doar cazurile mai importante treceau pe la guvernatorii de provincii DAR doar cetăţenii Romei puteau apela la imperator.
-statul nu aducea acuzaţii asupra celui judecat ci erau câteva persoane defaţă care aduceau acuzaţiile.

După judecată cei găsiţi vinovaţi erau pedepsiţi dar nu închişi.
-amenzi în bani sau confiscare de proprietăţi
-biciuire.
-exil – forţaţi să plece, şi li se spunea unde puteau locui.
-moartea – pedeapsa capitală, folosind diferite căi de execuţie pentru sclavişi străini.
Interpretarea tradiţională
1.Onisim era un sclav evadat, fugitiv, fuge de la stăpânul lui, Filimon

2.Onisim este prins şi pus din întâmplare (providenţa lui Dumnezeu) în aceeaşi închisoare ca şi Pavel3.Onisim îl roagă pe Pavel să-i scrie lui Filimon ca să nu-l mai pedepsească pentru fuga lui
4.Onisim este un sclav care l-a furat pe Filimon
Interpretarea contemporană
1.Onisim este trimis în misiune de stăpânul său, Filimon

2.Filimon îl trimite pe Onisim (nefolositor lui ca să-i slujească lui Pavel şi devine folositor –v. 11)
3.Pavel ia iniţiativa să-i scrie lui Filimon, îl roagă să-l elibereze pe Onisim pentrua putea deveni un misionar creştin.

4.Onisim nu era hoţ, dar probabil datornic.