Aud cum noaptea
se sfârșește,
Cum stropi de
ploaie cad pe geam.
E încă liniște afară
și sufletu-mi se
zbate în taină;
te simt tot mai
îndepărtat...
Aș vrea să cred
mai mult în Tine,
să-mi scad voința
zi de zi.
Mi-e inima tot
mai pustie,
mi-e teamă că
n-ai să mai vii.
Vreau să-ți
vorbesc
să ți spun ce
simt...
și știu că mă
asculți din ceruri
dar,Doamne îți
mărturisesc
că nu te mai aud
de vremuri...
Cu fiecare zi ce
trece
încerc să caut
fața Ta
aș vrea să pot să
te descopăr
și-n fiecare
clipă grea
să simt mai mult
iubirea Ta.
Aș vrea să mă
înalț spre Tine,
aș vrea să –mi vindeci
inima.
Mi-e sufletul
amar de plâns,
aștept călăuzirea
Ta.
La Tine Tată e
răspunsul
ce, încă în
liniște îl aștept.
Doar Tu îmi
cunoști întreaga-mi ființă.
Doar Tu îmi
cunoști adânci dorințe
și –n Tine Doamne
mă încred.
Te rog să vindeci
cu putere
a mea îndoială ,necredință,
să dai un sens
trăirii mele,
și dacă vin clipe
mai grele
să mi fii Tu
steag de biruință.
