Ştii ce ne trage pe noi în jos adesea ?
Logica noastră omenească, mintea noastră omenească şi întunecată !
Ne bizuim pe noi spunând:
-”Din toate fiinţele umane, Dumnezeu a ales un anumit număr să-l binecuvinteze.
Ceilalţi nu vor fi binecuvântaţi, astfel că ei au fost aleşi de Dumnezeu să fie pierduţi.
Cine ar rezista voiei Lui ?
Nu este tot fixat la naşterea noastră ?
Poate cineva să schimbe ceva ?
Acest fel de gândire arată că-L judecăm pe Dumnezeu.
Dar primul lucru pe care trebuie sa-l avem, in minte este că Dumnezeu este suveran în tot ce face.
El hotărăşte totul fără să trebuiască să răspundă omului.
Dumnezeu judecă şi condamnă omul, nu ce este în jurul lui.
Competenţele de a judeca Îi aparţine în exclusivitate.
Pavel vrea să ne aducă la ideea că Dumnezeuare putere.
Ce sens ar avea să vorbim despre îndelunga răbdare a lui Dumnezeu dacă El pregătea aceste vase pentru distrugere ?
2 Petru 3.9 ne spune că
- datorită îndelungei răbdări a lui Dumnezeu judecata n-a venit încă, însă,aceste vase se pregătesc pentru distrugere.
Tu înţelegi că “vasele” se referă la oameni.
Aşa cum ai văzut înversetul 17 Faraon este un exemplu de astfel de vas, care se pregătea singur pentru distrugere.
Apoi despre vasele de îndurare se spune următoarele:
-Dumnezeu a vrut să le facă cunoscut bogăţiile slavei Sale
-Dumnezeu îi pregătise mai dinainte pentru slavă.
Iată marea diferenţă între vasele mâniei şi vasele îndurării;
devine clar, că, Dumnezeu, le-a pregătit pentru glorie, nu vasele înseşi s-au pregătit pentru aceasta.
Şi Dumnezeu a făcut aceasta mai dinainte.
El nu a făcut-o în funcţie de comportamentul vieţii noastre.
Astfel în aceste două versete se prezintă pe de o parte responsabilitatea omului şi pe de alta sfaturile, planurile şi intenţiile lui Dumnezeu.
Vei găsi aceste două adevăruri în întreaga Biblie.
Nu intră în competenţa noastră ca fiinţe umane să le conectăm.
Numai Dumnezeu poate face asta.
Ele au fost comparate cu două căi ferate care întotdeauna aleargă paralel.
Dacă te uiţi de departe, se pare că se întâlnesc amândouă. Într-un mod asemănător, liniile responsabilităţii omului şi sfatul aleargă paralel prin Biblie.
La cruce poţi vedea că cele două linii se întâlnesc.
În Faptele Apostolilor 2:22,23poţi citi despre acest lucru.
Acolo se spune că Domnul Isus a fost:
-dat după sfatul hotărât şi ştiinţa mai dinainte al lui Dumnezeu (Dumnezeu a dorit ca să fie astfel).
-răstignit şi omorât de iudei, prin mâinile oamenilor fărădelege (iată ce a făcut omul; el e responsabil
de acest lucru).
În afară de Dumnezeu, cine poate corecta aceste două părţi ale crucii ?
Nu încerca să înţelegi, aceasta nu se poate înţelege.
Această înţelegere nu ne-a fost dată nouă, ca şi fiinţe umane.
Este important pentru tine să priveşti responsabilităţile tale ca şi creatură în relaţia ta cu Dumnezeu.
În viaţa ta practică vei lua aceasta în calcul şi noile intenţii şi sfaturile şi planurile Lui nu vor înceta să aibă efectele lor în viaţa ta, şi asfel aceasta vafi o viaţă bogată.
Lucrurile pe care Dumnezeu le cere de la tine, pot fi diferite, dar dacă vezi care sunt planurile şi intenţiile Lui, aceasta te va motiva să-L slăveşti.