În drumurile lor, au ajuns într-o dimineaţă călduroasă şi la clădirea în care predica Charles Spurgeon.
Cum aşteptau afară să se deschidă uşile bisericii, s-a apropiat de ei un necunoscut şi i-a
întrebat:
întrebat:
-N-aţi vrea să vedeţi sistemul de încălzire a Bisericii noastre?
Deşi nu erau prea curioşi să afle despre aşa ceva în Duminica aceea de Iulie, din politeţe, au acceptat invitaţia.
Străinul i-a călăuzit pe treptele care coborau spre o sală de la subsol, a deschis uşurel o uşă şi le-a zis şoptit, emoţionat:
-Iată domnilor, sistemul nostru de încălzire!.
-Iată domnilor, sistemul nostru de încălzire!.
Cu uimire, cei cinci studenţi au privit o mulţime de peste 700 de suflete care erau îngenuncheate la rugăciune, cerând binecuvântare şi har pentru serviciul care avea să urmeze.
Necunoscutul care-i invitase să vadă minunea nu era altul decât Spurgeon însuşi.
Necunoscutul care-i invitase să vadă minunea nu era altul decât Spurgeon însuşi.
Să ne mai mirăm că predicile lui mai sunt în circulaţie şi astăzi!