E suferința ce astăzi cade
La poarta sufletului meu
Se aude încet cum roade ...
Roade șoapte, roade vise
Ce ieri erau aproape gata
Pe-o carte lungă a vieții scrise
Acum doar răstălmăcind soarta.
Soarta unui suflet încărcat
Cu amintirea veșnicelor clipe
Când tot ce era frumos s-a spulberat,
Timpul oprindu-se pe nesimțite...
Lacrimi nemângăiate spre Cer împrăștiate
Durere și suspin la Tine le alin.
Când voi păși curând al casei prag,
Tu fruntea -mi vei săruta cu drag.
