Fapte,nu vorbe!

Mulţi oameni din jurul nostru ar vrea să primească totul,dar să nu facă nimic.

Să lase pe altul să lupte în locul lor şi ei doar să stea liniştiţi undeva pe marginea drumului,nerăbdători şi nervoşi.
Aceia sunt oamenii care îşi doresc,ar vrea să facă,dar nu vor.

"Ehh...prea multă bătaie de cap.",

"Mai bine să facă altu' în locu' meu,i-s deja bătrân.",

"Ce mai prostie.

Mai bine stau liniştit şi tolănit pe canapea cu telecomanda-n mână şi cu ochii-n televizor.

Asta da viaţă."

Sunt sigur că la un moment dat,fiecare ne-am confruntat cu un astfel de om.

I-ai spus,a fost entuziasmat şi chiar a părut că vrea să încerce,dar când a auzit că trebuie să facă şi el ceva,a fugit ca un iepure speriat.

Cu toţii am vrea să avem "traista plină" fără să mişcăm un deget,e mai uşor,e mai simplu aşa.

Dar din fericire,nu este aşa.

Spun din fericire fiindcă e mai bine aşa,să fii un luptător care nu se lasă învins doar fiindcă a pierdut o dată.

Mulţi iepuri speriaţi sunt în zilele noastre,care fug de responsabilităţi şi care preferă să trăiască toată viaţa tolăniţi şi cineva să le ducă lingura la gură.

Cu toţii avem câte un vis,un plan sau un gând.

Unii vor lupta pentru el,alţii nu.

Cei ce vor lupta,sigur vor câştiga,cei ce vor da înapoi,vor cădea.

Avem pretenţii şi ne dorim aia şi aia,dar nu vrem să facem nimic.

Aşa că mai bine mergem înapoi,în loc să înaintăm.

În loc să luptăm şi să înaintăm,noi fugim şi nici măcar nu ştim unde.

Nu poţi câştiga bătălia dacă nici măcar n-ai început-o.

Dumnezeu este foarte darnic şi bun cu noi,dar El nu vrea să ne împlinească toate visele dacă nici măcar noi nu vrem.

Un simplu "VREAU!" nu valorează nimic dacă nu-l pui în aplicare.

Fapte,nu vorbe!