Ai fost eliberat de puterea păcatului.
Ţi-a fost făcut clar acest lucru în ultima parte din Romani 5prima parte din capitolul 6.
Acum altceva trebuie să înveţi:- că tu ai fost de asemenea dezlegat de lege.
Despre aceasta este scris în Romani 7.
Cel mai greu lucru este să accepţi prin credinţă dezlegarea de lege, pentru că experienţa noastră poate spune altceva.
Romani 7 arată cât de greu este să accepţi aceasta.
Întâlneşti pe câte cineva care are viaţa veşnică şi care, ca rezultat, vrea sa facă bine, dar tot timpul face rău. Nu este surprinzătorcă se simte nenorocit ?
Eu am avut o asemenea perioadă în viaţa mea.
Ţi-ar plăcea să trăieşti pentru Domnul,dar de fiecare dată faci tot ce e rău.
Aceasta pentru că, în mod conştient sau nu, te forţezi să faci ceva, vrei să-Islujeşti lui Dumnezeu şi simţi că cel mai bun lucru este să ţii Legea.
La urma urmei, Dumnezeu a dat Legea.
Dar efectul unei asemenea încercări este că ajungi să constaţi că eşti incapabil.
Bucuria credinţei dispare imediat.
De mărturie nu mai poate fi vorba.
Şi aceasta pentru că de fapt eşti complet ocupat eul tău.
Cuvintele “eu” şi “mine” se întâlnesc de 40 ori în Romani 7.
Ieşirea din această situaţie mizerabilă vine doar la sfârşitul versetului 25.
De aceea trebuie să laşi ca Romani 7 să îţi vorbească.
Versetele de la 1 la 6 sunt o introducere.
Cu privire la aplicarea legii, este clar pentru toţi că legea domneştepeste om cât timp este în viaţă.
Nimic nu este mai absurd decât să amendezi pe cineva care a murit într-un accident de trafic pe care el l-a cauzat.
Cineva este amendat dacă este responsabil, dar dacă este viu.
Cu o persoană moartă, este imposibil pentru că este absurd.
Pavel ilustrează aceasta cu exemplul unei căsătorii.
El vrea să te înveţe că o legătură între două părţi este valabilă atâta vreme cât ambele părţi sunt vii.
Dar această lege îşi pierde valabilitatea când una din părţi moare.
Doar atunci, în căsătorie, femeia este liberă să se mărite cu altcineva.
Altfel, ea este o adulteră dacă devine soţia unui alt bărbat.
Pavel aplică aceasta unui credincios şi Legii, spunând că, potrivit Legii, păcatosul a trebuit dus la moarte, dar tu ai murit deja faţă de Lege prin trupullui Hristos.
Când a murit Hristos, tu ai murit.
Aşa că nu mai eşti legat de Lege ci de Hristos cel înviat care n-are nimic a face cu Legea.
N-a fost Legea pedeplin aplicată Lui ?
Tu acum esti legat de Hristos cel Înviat, în locul Legii.
Tu poţi aduce roade pentruDumnezeu.
Când erai în firea pământească, adică atunci când erai un necredincios şi făceai doar voia ta, te supuneai poftelor şi păcatului.
Cu cât Legea interzicea ceva, cu atât îţi plăcea să o calci.
Lucrurile interzise au fost şi sunt atrăgătoare.
Dar aceasta a fost doar roada păcatului şi nu pentru Dumnezeu.
Tu trăiai ca prizonier al Legii.
Legea ţi-a spus ce trebuie să faci şi şi-a exercitat asupra ta autoritatea.
Tu erai robul ei.
Acum pentru că ai murit, Legea nu mai are nimic de spus despre tine.
Tu acum slujeşti într-un mod cu totul altfel.
Nu mai slujeşti în “vechimea slovei” adică într-un mod care este încorsetat de prescripţii.
Acum slujeşti în “noutatea Duhului”,adică într-un mod prin care ai lăsat noua viaţă să lucreze în tine, viaţa centrată în Domnul Isus Hristos.
