Spunând aceasta, Dumnezeu a arătat că oricine poate câştiga neprihănirea Sa ţinând legea.
Dar nimeni nu a păzit legea sau nu poate păzi Legea. Acum este alt mod de obţinere a neprihănirii şi aceasta este peprincipiul credinţei.
“Propria neprihănire” a cuiva nu poate fi pusă în calcul când vorbim despre credinţă, toate strădaniile noastre de a ajunge în cer sunt doar eşecuri.
La sfârşitul versetului 6 Pavel aspune:
-”cine se va sui în cer ?”
(Să coboare adică pe Hristos din cer).
Este ca şi cum ai spune:
- “Lasă-L să coboare din nou;
n-am nevoiede lucrarea Lui pentru că eu voi putea singur cu puterea mea”.
Dar lucrarea Lui a fost necesară să-ţi dea neprihănirea lui Dumnezeu.
El a plecat la cer ca dovadă că lucrarea Lui a fost pe deplin acceptată de Dumnezeu.
Atunci n-ar trebui să spui:
-“cine se va înălta la cer ?”.
Iată gândul de a ajunge la cer prin propriile eforturi.
Gândind astfel, lucrarea lui Hristos este nesocotită şi dată la o parte.
Şi nu spune:
- “cine se va coborâ înadânc ?”
aceasta înseamnă că ai nevoie să cobori în adânc să ştergi datoria cu un fel de pocăinţă.
Aceasta ar fi imposibil.
Cine poate vreodată să coboare în adâncimea mizeriei în care a coborât Domnul Hristos ?
Cel care încearcă aceasta îl scoate pe Domnul Hristos din moarte, gândind că moartea Domnului Hristos pentru sine n-a fost necesară şi că el însuşi poate să-L satisfacă pe Dumnezeu pentru datoria lui.
Dacă crezi că lucrările lui Dumnezeu sunt drepte, vei cunoaşte că Dumnezeu în Hristos a venit foarte aproape de tine.
Tu nu trebuie sămergi la El, Dumnezeu în Hristos a venit foarte aproape de tine.
Tu nu trebuie să mergi la El, El trebuia să vină la tine.
El a venit atât de aproape de tine că El ţi-a pus cuvânt în gură şi în inimă.
Ai fost salvat deoarece cuvântul credinţei ţi-a fost predicat.
Conţinutul predicii este să mărturiseşti cu gura ta pe Isus ca Domn şi să crezi în inima ta că Dumnezeu l-a inviat din morţi.
Crezând aceasta tu ştii că Dumnezeu nu mai este şi nu ma iare nimic împotriva ta ci dimpotrivă, El este pentru tine.
Ordinea este remarcabilă, mai întâi gura şi apoi inima
.Gura este prima menţionată deoarece credinţa ta poate fi observată de către alţii doar din ceea ce aud şi văd de la tine.
Tu nu poţi spune că cineva este mântuit dacă nu observi o schimbare în comportamentul şi vorbirea lui sau a ei.
Mărturisind pe Isus ca Domn este tot ce cuprinde acesta.
Nu e chiar posibil să-L accepţi pe Isus doarca Mântuitor, ca Răscumpărător pentru păcatele tale.
A venit un moment în viaţa ta când ai aflat că n-ai putea să te mântuieşti singur şi n-ai putea exista înaintea lui Dumnezeu pentru că ai falimentat total.
Ai falimentat pentru că ai ascultat de alt stăpân, diavolul.
Apoi Dumnezeu ţi-a arătat că El L-a dat pe Domnul Isus la moarte pentru păcatele tale.
Domnul Isus te-a eliberat de sarcina păcatului pe care tu nu o puteai suporta.
Nu eşti peste măsură de recunoscător pentru aceasta ?
Acum tu eşti proprietatea Lui.
Sper că şi alţii pot vedea că Domnul Isus este Domnul tău.
Bineînţeles că inima este totul.
Cu inima poţi crede în neprihănire dar aceasta trebuie să devină vizibil în exterior pentru că cu gura tu mărturiseşti despre mântuire.
Poate îţi vezi mărturisirea foarte săracă.
Poate ar fi putut fi mult mai bună.
Adu-ţi aminte ce spune Scriptura:
-“Oricine crede în El nu va fi dat deruşine!” (versetul 11).
Credinţa are de a face cu încrederea.
Pentru mântuirea ta trebuie să-ţi pui încrederea în Dumnezeu şi nu în tine.
Această încredere îţi dă putere să mărturiseşti pentru că nu este centrată pe sine ci pe Dumnezeu.
Citind Biblia vei ajunge să-L cunoşti pe Dumnezeu şi pe Domnul Isus mai bine, şi credinţa ta va creşte.
Cu cât studiezi Biblia cu atât vei vedea în practică, atât în vorbă cât şi în faptă.
Care este relaţia între gură şi inima ta ?